Disjuncția acromio-claviculară este o leziune foarte frecventă în rândul persoanelor active fizic. Este una dintre puținele urgențe întâlnite în artroscopia de umăr. În urma traumatismului, clavicula se separă de omoplat, migrează în sus și perforează mușchiul trapez, iar umărul capătă aspectul căzut. Mecanismul traumei este de obicei o cădere directă pe umăr sau mai rar o lovitură directă primită într-un sport de contact. Jucătorii de fotbal și mai ales bicicliștii care cad peste ghidon sunt pacienți tipici.
Disjuncția acromio-claviculară este o urgență în artroscopia de umăr
Pacientul trebuie evaluat clinic și radiologic în primele zile de la traumatism. Decizia terapeutică trebuie luată împreună cu un chirurg ortoped supraspecializat în chirurgia umărului. În general, majoritatea leziunilor acromio-claviculare nu necesită intervenție chirurgicală. Cu toate acestea, există anumite situații în care poate fi necesară o stabilizare artroscopică sau chiar o reconstrucție complexă cu ligamentoplastie, grefa de ligament fiind prelevată de la antebraț sau de la propriul genunchi. Artroscopia de umăr este tehnica minim invazivă preferată.
Anatomia articulației acromio-claviculare
Articulația acromio-claviculară este susținută de mai multe ligamente și, în funcție de intensitatea traumatismului, se pot rupe unul sau toate, determinând uneori grave separări ale umărului de corp. Clavicula distală și acromionul se pot, de asemenea, fractura. Disjuncția acromio-claviculară este caracterizată de ruperea ligamentelor acromioclaviculare și/sau coraco claviculare, ceea ce se traduce prin lipsa continuității dintre acromion și claviculă.
Clasificare disjuncție acromio-claviculară
Din punct de vedere teoretic și descriptiv, disjuncția acromio-claviculară poate fi clasificată în diverse moduri. Relevantă este însă strategia terapeutică pe care chirurgul de umăr o stabilește cu pacientul în funcție de următoarele criterii:
- vârsta, activitatea fizică și sportivă
- timpul trecut de la traumatism: sub 2 săptămâni sau mai mult (foarte important!)
- gradul de instabilitate și influența asupra funcției umărului în activitățile cotidiene
- gradul de instabilitate și influența asupra funcției umărului în activitățile sportive
- gradul de instabilitate și influența asupra esteticii umărului
Timpul trecut de la momentul accidentului este decisiv
O instabilitate sau disjuncție acromio-claviculara acută (sub 2 săptămâni) cu indicație chirurgicală se poate stabiliza minim invaziv, artroscopic, cu ajutorul unui sistem de scripeți implantabil. Principiul ligament bracing constă în repoziționarea și menținerea claviculei într-un mod cât se poate de non-invaziv, pentru a păstra potențialul de autovindecare și cicatrizare a ligamentelor rupte. Aceasta tehnică se bazează pe capacitatea pacientului de autovindecare și funcționează doar dacă este efectuată în maxim 14 zile de la traumatism. Operația este defapt o artroscopie de umăr și se efectuează prin doar 3 mini incizii:
O instabilitate acromio-claviculară cronică (au trecut mai mult de 2 săptămâni) cu indicație de stabilizare chirurgicală nu se mai poate trata precum formele acute. Potențialul de autocicatrizare a ligamentelor este depășit. Dacă am folosi doar tehnica simplă de stabilizare am avea o rată de eșec de peste 80%. De aceea este indicat sa stabilizăm clasic și în plus să reconstruim ligamentele cu ajutorul unui ligament prelevat de la genunchi sau de la antebraț. Tehnica de ligamentoplastie coraco-claviculară și acromio-claviculară se poate efectua deschis (incizie de 7-8 cm) dar și artroscopic, minim invaziv. Dr. Andrei Popescu, chirurg supraspecializat în chirurgia umărului, a efectuat această operație în premieră în România, pacientul fiind recuperat integral: click link către articolul despre premiera in artroscopia de umăr pentru disjunctie acromio-claviculară cronică.
Recuperare după artroscopia de umăr pentru disjuncție acromio-claviculară
Pacienții care au suferit o intervenție chirurgicală de stabilizare sau de reconstrucție acromio-claviculară urmează un protocol postoperator dedicat. Orteza se poartă timp de 6 săptâmâni. În această fază, un program de recuperare a mobilității, progresiv, pasiv, este început. Fiziokinetoterapia se va face până la obținerea unei mobilități și forțe maximale înainte de protocolul return to sports.
Concluzii disjuncție acromio-claviculară
- Disjuncțiile acromio-claviculare trebuie diagnosticate și tratate de chirurgi supraspecializați în chirurgia umărului.
- Leziunile acute trebuie tratate chirurgical, artroscopic, nu mai târziu de 14 zile de la accident!!! Altfel dispare potențialul de cicatrizare al ligamentelor.
- Disjuncția acromio-claviculară cronică cu indicație chirurgicală se poate stabiliza doar prin reconstrucție cu ligamentoplastie, intervenția fiind mult mai complexă. Se poate face și artroscopic, dar tehnica este extrem de migăloasă și necesită expertiză avansată din partea chirurgului.
