Durerea de umăr poate avea cauze multiple. Una dintre ele, frecvent întâlnită, este tendinita de biceps. Tendinită înseamnă în limbaj medical inflamația unui tendon. Articulația umărului la oameni are particularități anatomice care permit mișcări complexe dar care predispun la îmbolnăviri specifice. O patologie des întâlnită este inflamația tendonului cap lung al bicepsului brahial, la nivelul umărului.
Anatomia bicepsului brahial si a tendonului cap lung
Mușchiul biceps brahial, după cum îi spune numele, are 2 capete de origine:
-
- capul scurt al bicepsului, cel mai puternic, cu originea pe procesul coracoid
- capul lung al bicepsului, cu originea pe glenoida, în continuitate cu labrumul glenoidian
Tendonul cap lung al bicepsului are un traiect inițial intraarticular, deci trece prin articulația umărului, pe deasupra calotei humerale. El ajunge apoi extraarticular printr-un tunel numit culisa bicipitală, perforând coafa rotatorilor între tendonul subscapular și tendonul supraspinos. Mai jos se unește cu tendonul capul scurt, formând mușchiul principal al bicepsului, care se inseră pe antebraț prin tendonul său distal, aflat la pliul cotului.
Tendonul cap lung al bicepsului are un rol limitat la oameni, dar este important în propriocepție (conține receptori care transmit poziția brațului) și în stabilitatea umărului. Tendonul se află in contact permanent cu inserțiile tendoanelor supraspinos și subscapular unde poate crea eroziuni sau chiar o ruptură de coafă a rotatorilor.
Patologia tendonului cap lung al bicepsului brahial
Când apare o afecțiune, fie la nivel intraarticular, fie la nivel extraarticular, tendonul se inflamează iar culisa bicipitală se umple cu lichid inflamator. Inflamația locală inseamnă îmbibarea cu multă apă care conține celule inflamatorii. Presiunea din culisa bicipitală crește iar receptorii de durere sunt activați.
Cauzele tendinitei de biceps sunt multiple.
Poate fi vorba de activități intense precum tenisul sau înotul, mișcările repetitive, uneori chiar de un traumatism mai vechi netratat pentru care corpul și-a creat în timp mecanisme de compensare. Impingementul subacromial, rupturile de coafă rotatorie sau de labrum, calcificările ori instabilitatea de umăr asociază des patologiile bicepsului.
In acest film din timpul unei artroscopii de umăr, observăm un tendon cap lung al bicepsului modificat inflamator dar care este și instabil. Instabilitatea tendonului a creat în timp eroziuni pe fața inferioară a tendonului supraspinos:
Durerea cauzată de tendinita bicepsului
Tipic, pacienții descriu o durere de umăr in regiunea anterioară a articulației, in axilă sau pe fața anterioară a brațului. Mișcările de rotație a umărului accentuează această durere. Uneori, pacienții descriu cum durerea coboară pe fața antero – laterală a brațului. Aproximativ 5% din cazuri se confruntă cu o tendinopatie izolată, neasociată cu alte patologii: tendinita de biceps primară. Marea majoritate însă asociază și alte probleme, tendinita bicepsului fiind fie o cauză, fie o consecință a altor suferințe din articulația umărului: rupturi de coafă a rotatorilor, rupturi de labrum glenoidian – leziunile SLAP.
Examinarea clinică pentru tendinita de biceps
Durerea apare în partea anterioară a umărului și poate iradia către braț. Poate fi provocată cu scop diagnostic sau de testare de către medicul ortoped prin diverse manevre de rotație a brațului. Palparea culisei bicipitale provoacă durere. În unele cazuri, tendonul cap lung al bicepsului se rupe de la nivelul labrumului. Acest lucru duce la coborârea corpului muscular al bicepsului. Astfel apare semnul Popeye.
Ecografie de umăr, RMN de umăr
Pentru diagnosticarea tendinitei de biceps, examenul clinic și cel ecografic sunt suficiente. Ecografia dinamică a umărului evidențiază o inflamație a tendonului în culisa bicipitală sau chiar o instabilitate. RMN-ul se practică în caz de suspiciune de coexistență a mai multor patologii. Este important ca ecografia dinamică să fie efectuată de către chirurgul ortoped supraspecializat în chirurgia umărului, pentru ca el va corela rezultatul cu examinarea clinică, eventual cu investigația RMN și va personaliza tratamentul.
Tratament pentru inflamația tendonului cap lung biceps
De cele mai multe ori, tratamentul este conservator: antiinflamatoare nonsteroidiene, corectarea posturii greșite (umerii aduși spre față datorită lucrului îndelungat la birou), kinetoterapie. Fizioterapia ajută, iar la nevoie se poate recurge la infiltrații locale cu corticosteroizi.
Tratamentul chirurgical se practică atunci când tratamentul conservator a fost corect epuizat iar rezultatele nu sunt benefice pacientului. Chirurgical se poate recurge fie la o tenotomie, fie la o tenodeză.
Tenotomia presupune tăierea bicepsului de la nivelul inserției, într-o tehnică specială, urmând ca acesta să se oprească în mod natural la intrarea în culisa bicipitală.
Tenodeza are o etapă în plus: bicepsul dezinserat se fixează cu o ancoră la nivelul capului humeral. Funcția membrului superior este impactată minim, întrucât inserția cea mai puternică a bicepsului este cea de pe procesul coracoid, rămasă intactă. Ambele tehnici se execută minim invaziv, artroscopic, și au indicații foarte precise.
Foarte rar se recomandă chirurgie pentru o patologie izolată a bicepsului. De obicei se practică artroscopia de umăr pentru leziuni complexe asociate unei afecțiuni ale tendonului cap lung al bicepsului. În orice caz, tratamentul trebuie personalizat fiecărui pacient în parte.
Concluzii
Durerea de umăr este un semnal de alarmă. Este importantă prezentarea precoce la medic pentru a diagnostica cauzele. Cu cât diagnosticul s-a pus mai devreme, cu atât tratamentul este mai efectiv. O simplă tendinita de biceps se tratează conservator foarte ușor. Dacă diagnosticul este tardiv, pe lângă tenodeza/tenotomia de biceps este posibil să fie necesară și o reparație artroscopică a coafei rotatorilor sau chiar a labrumului glenoidian. Puteți citi aici despre celelalte cauze de durere de umăr.
